InfoZone
Bun venit pe InfoZone!Aici ve-ti gasi o sumedenie de infomatii foarte folositoare!Va rugam frumos pentru a avea acces la acestea creativa un simplu cont si ve-ti dispune de toate satisfactiile forumului!Multumesc si o zi buna!

InfoZone

InfoZone este special creat pentru a afla tot ce vrei!
 
AcasaPortalCalendarFAQCautareMembriGrupuriInregistrareConectareRegulament
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 
Rechercher Cautare avansata
Ultimele subiecte
» COMUNITATEA INFZONE
Sam Apr 03, 2010 2:34 am Scris de GangBang

» Ideile vizitatorilor!
Dum Sept 06, 2009 8:55 pm Scris de Vizitator

» Fazan fara inchidere
Mar Sept 01, 2009 1:53 am Scris de Sayuki

» Sport:Baschet
Mar Aug 18, 2009 7:49 pm Scris de Valgaav

» Propuneri Filme
Lun Aug 17, 2009 1:54 pm Scris de kakashi07

» Poll jocuri
Sam Aug 15, 2009 3:52 pm Scris de kakashi07

» Glume,bancuri etc
Mier Aug 12, 2009 7:01 pm Scris de kakashi07

» Jocul Metin2
Mier Aug 12, 2009 2:11 pm Scris de kakashi07

» Un noua asteroid ameninta Pamantul
Mier Aug 12, 2009 2:09 pm Scris de kakashi07

Navigare
 Portal
 Index
 Membri
 Profil
 FAQ
 Cautare
Forum
Parteneri
forum gratuit
Crazymania
Image Hosted by ImageShack.us

Image Hosted by ImageShack.us
Sondaj
Ce faceti vara?
1.Stau la calculator pana mor.
13%
 13% [ 1 ]
2.Merg prin oras la un suc/(orice alt ceva)
25%
 25% [ 2 ]
3.Fac sport toata ziua!
25%
 25% [ 2 ]
4.Ma urc la etajul 10 si ma arunc pana la 9.
13%
 13% [ 1 ]
5.Ascult muzika
0%
 0% [ 0 ]
6.Lasatima!Sunt obosit!
25%
 25% [ 2 ]
Total voturi : 8
Top postatori
Valgaav
 
ZoneR
 
Sayuki
 
kakashi07
 
sightless
 
voicheci07
 
Eragonionut
 
kronyc
 
GangBang
 
Statistici
Avem 29 membri inregistrati
Cel mai nou utilizator inregistrat este: palade petronela

Membrii nostri au postat un numar de 289 mesaje în 144 subiecte
Conectare
Utilizator:
Parola:
Conectare automata: 
:: Mi-am uitat parola
Cine este conectat?
In total sunt 2 utilizatori conectati: 0 Inregistrati, 0 Invizibil si 2 Vizitatori

Nici unul

Recordul de utilizatori conectati a fost de 12, Lun Iun 04, 2018 8:36 pm
free counters

Distribuiţi | 
 

 Adolf Hitler partea a doua-Winston Churcill-Generalul Rommel

In jos 
AutorMesaj
Valgaav
Moderator
Moderator
avatar

Numarul mesajelor : 134
Data de inscriere : 31/07/2009
Varsta : 25
Localizare : Bacau

MesajSubiect: Adolf Hitler partea a doua-Winston Churcill-Generalul Rommel   Dum Aug 02, 2009 3:55 am

[modifică]Bolile lui Hitler şi ce a dus la sinucidere
n urma unor cercetări intense a peste 300 de ore de film, cercetătorii au ajuns la concluzia că Adolf Hitler a suferit începând din 1943 de Parkinson. Până în acel moment dictatorul îşi folosea ambele mâini pentru a gesticula şi a-şi susţine discursurile, însă din acel moment, Hitler era mai reticent în gesticulările cu mâna stângă. Un filmuleţ, care a uitat a fi cenzurat demonstrează că în anumite momente mâna stângă a lui Hitler tremura exact ca în cazul bolii Parkinson. Deşi au fost făcute cercetări amănunţite, nu s-au descoperit nici în scrierile apropiaţilor, însa nici în scrierile sale dovezi cum că ar putea fi bolnav de această boală. Mai curând s-a descoperit că unul dintre medicii acelei perioade îi administra o substanţă "misterioasă"[necesită citare] care, spune valetul lui, îi oferea o energie incredibilă încă dinainte de a scoate acul din venă. Cercetările au dovedit că lui Hitler îi erau administrate amfetamine, astfel că în scurt timp a devenit dependent.[necesită citare] Când Anglia şi SUA au început atacarea Berlinului, Adolf s-a ascuns într-unul dintre buncărele create special, blindate, împreună cu câţiva oameni de încredere. În acele vremuri deja suferise de un atac cerebral [necesită citare], însă dependenţa de amfetamine, boala Parkinson şi mai ales căderea Berlinului au dus inevitabil la sinucidere...

Winston Churcill:
Sir Winston Leonard Spencer Churchill (n. 30 noiembrie 1874 - d. 24 ianuarie 1965) a fost un om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit în Al Doilea Război Mondial, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1953.
Motivaţia Juriului Nobel

"... pentru măiestria descrierii istorice şi biografice, precum şi pentru strălucita sa oratorie în apărarea înaltelor valori umane".
[modifică]Viaţa

Winston Churchill s-a născut la şapte luni în cadrul căsătoriei contractată cu opt luni înainte între lordul Randolph Churchill, descendent al familiei Marlborough şi Lady Randolph Churchill (născută Jennie Jerome), fiica milionarului american Leonard Jerome. Winston Churchill a fost corespondent de presă în Cuba în timpulul campaniei spaniole din 1895. De asemeni, a participat la campaniile militare din India, Egipt, Sudan, şi la războiul burilor. A fost membru al parlamentului din 1900; ministru în diferite guverne între 1908 - 1929; lord al amiralităţii între 1911 - 1915; lider al partidului conservator între 1940 - 1955; prim ministru între 1940 - 1945 şi 1951 - 1955. Pe lângă prestigioasa sa activitate politică, militară şi statală, Winston Churchill a avut o imensă activitate literară în domeniile de memorialistică,istorie şi publicistică, fiind şi un excepţional orator.
Datorită vastei sale activităţi politice, Winston Churchill este recunoscut ca unul din cei mai importanţi conducători din istoria Regatului Unit şi a lumii întregi.
[modifică]Scrieri

The Story of the Malakand Field (Istoria armatei active de la Malakand) - 1898
The River War (Războiul fluviului) - 1899
Savrona (roman) - 1900
For Free Trade (Pentru un comerţ liber) - 1906
Lord Randolph Churchill, 2 vol. - 1906
My African Journey (Călătoria mea prin Africa) - 1908
The World Crisis (Criza mondială, 6 vol.) - 1923 - 1931
My Early Life (Anii mei de tinereţe) - 1930
India - 1931
Marlborough, 4 vol. - 1933 - 1938
Great Contemporaries (Mari contemporani) - 1937
Step by Step (Încetul cu încetul - discursuri) - 1939
Victory (Victoria - discursuri) - 1946
The Second World War, 6 vol. (Cel de al doilea război mondial) - 1948 - 1954
In the Balance (În cumpănă - discursuri) - 1951
War Speeches, 3 vol.(Discursuri de război) - 1951
A History of the English-speaking Peoples, 4 vol. (Istoria popoarelor vorbitoare de limbă engleză - 1956 - 1958
Frontiers and Wars (Frontiere şi războaie) - 1962

Erwin Rommel:
Erwin Johannes Eugen Rommel { ascultaţi) (n. 15 noiembrie 1891 – d. 14 octombrie 1944) a fost unul dintre cei mai distinşi şi remarcabili feldmareşali ai Germaniei, ai Wehrmacht-ului şi al celui de-al doilea război mondial, fiind totodată unul dintre cei mai mari comandanţi militari ai tuturor timpurilor. Rommel a fost comandatul general al trupelor germane din Africa, trupele Wehrmacht-ului cunoscute sub numele de Deutsches Afrikakorps, ceea ce i-a atras porecla vulpea deşertului (în germană, Wüstenfuchs, listen) datorită campaniilor militare reuşite pe care le-a repurtat pentru armata germană în Campania din Africa de nord. Mai târziu, a fost numit comandantul forţelor germane menite să se opună invaziei aliaţilor din Normandia.
Feldmareşalul Rommel este adesea amintit nu numai pentru remarcabilele sale realizări militare, dar şi pentru cavalerismul şi respectul arătat adversarilor săi. Este cunoscut ca unul din membrii marcanţi ai Wehrmacht-ului care s-a opus ordinelor directe, atunci când acestea încălcau codul onoarei militare şi al onoarei umane. Rommel a fost de asemenea considerat ca făcând posibil parte din grupul de conspiratori care a intenţionat să-l asasineze pe Hitler în încercarea de insurecţie antinazistă sub numele de cod „operaţiunea Valkiria”.
Copilărie, tinereţe şi începutul carierei militare

Rommel s-a născut în Heidenheim, Germania, la aproximativ 45 de kilometri de Ulm, în regatul Württemberg. A fost botezat la 17 noiembrie 1892. A fost al doilea din cei trei fii ai profesorului protestant al şcolii secundare din Aalen, Erwin Rommel senior, şi al lui Helene von Luz, fiica unui demnitar local proeminent. Cuplul a mai avut de altfel trei copii, doi băieţi, Karl şi Gerhard, şi o fiică, Helene. Mai târziu, reamintindu-şi de copilăria sa, Rommel scria că „anii mei de tinereţe au fost foarte fericiţi”.
La vârsta de paisprezece ani, Rommel, împreună cu un prieten, a construit un mic planor care putea să zboare pe distanţe scurte. Tânărul Erwin era considerat un viitor inginer aeronaut şi va da dovadă toată viaţa de calităţi tehnice excepţionale. Totuşi, spre dezamăgirea familie sale, tânărul Rommel s-a înrolat în 1910 în Regimentul 124 de Infanterie Württemberg ca ofiţer cadet şi, la scurt timp după aceea, a fost trimis la Şcoala de Ofiţeri din Danzig (azi Gdansk, Polonia). A absolvit-o în 15 noiembrie 1911 şi a fost înaintat în grad, devenind locotenent în ianuarie 1912.
În timp ce se afla la Şcoala de Cadeţi, prin 1911, Erwin Rommel îşi întâlneşte viitoarea sa soţie, tânăra de 17 ani, Lucia Maria Mollin (alintată Lucie). S-au căsătorit în 1916, iar în 1928 vor avea un fiu, Manfred, care va deveni mai târziu primarul oraşului Stuttgart. În perioada de studii însă, Rommel a mai avut o aventură cu Walburga Stemmer în 1913, iar din această relaţie s-a născut o fiică, botezată Gertrud.[1]
[modifică]Primul Război Mondial

În timpul Primului Război Mondial, Rommel a luptat în Franţa, de asemenea în România (vezi: Participarea României la primul război mondial) şi Italia (vezi: Campania italiană (primul război mondial)), iniţial ca membru al Regimentului 6 de Infanterie Württemberg, şi cea mai mare parte a războiului în batalionul de vânători de munte Württemberg din corpul de armată al zonei Alpilor, Alpenkorps. Pe durata stagiului din această unitate, a căpătat o reputaţie prin luarea unor decizii tactice rapide şi profitarea de avantajul confuziei inamicului. A fost rănit de trei ori şi decorat cu Crucea de Fier, Clasa I şi a II-a. Rommel a mai primit şi cea mai înaltă decoraţie prusacă, crucea Pour le Mérite după bătălia din munţii din vestul Sloveniei – Bătăliile de la Isonzo – frontul Soca. Decoraţia a primit-o ca urmare a Bătăliei de la Longarone, şi a capturării Muntelui Matajur, Slovenia, şi a apărătorilor săi, care numărau 150 de ofiţeri italieni, 9.000 soldaţi şi 81 piese de artilerie. Batalionul său a folosit arme chimice (gaze) pe durata bătăliei de la Isonzo, acest lucru jucând un rol important în victoria repurtată de Puterile Centrale împotriva Armatei Italiene în Bătălia de la Caporetto. Rommel a servit un timp în acelaşi regiment de infanterie în care era şi Friedrich Paulus, amândoi având de suferit unele dintre cele mai catastrofale înfrângeri în timpul următorului război mondial.
În timp ce lupta la Isonzo, Rommel a fost luat prizonier de italieni, însă a evadat, scăpând de escortă şi, profitând de faptul că vorbea bine italieneşte şi cu iscusinţă, s-a întors în tabăra germană în mai puţin de două săptămâni. În cel de-al Doilea Război Mondial când Italia şi Germania au fost aliate, Rommel şi-a temperat dispreţul iniţial faţă de soldaţii italieni când a realizat că lipsa succeselor acestora în bătălie era cauzată în principal de proasta conducere şi dotare tehnică şi că atunci când acestea se îmbunătăţeau, ostaşii italieni deveneau uşor egalii forţelor germane.[2]
[modifică]Perioada interbelică

După război, Rommel a rămas la comanda batalionului iar între anii 1929-1933 a fost instructor la Şcoala de Infanterie din Dresda. Din 1935 până în 1938 Rommel a fost instructor la Academia de Război din Potsdam. Jurnalul de război al lui Rommel, Infanterie greift an (Infanteria atacă), publicat în 1937, a devenit una dintre cele mai consultate opere militare şi a atras atenţia lui Adolf Hitler, care l-a plasat ca legătură între Ministerul de Război cu Hitlerjugend, HJ (organizaţia tineretului hitlerist), în Înaltul Comandament al Sporturilor Militare, branşa Hitlerjugend-ului ocupată cu activităţi paramilitare: exerciţii de teren şi trageri.
În 1937, Rommel a supravegheat pregătirile şi taberelel HJ, împărţind lectură propagandistică despre soldaţii germani, în timp ce inspecta cazărmile şi exerciţiile. Simultan, a făcut presiuni asupra lui Baldur von Schirach, conducătorul HJ-ului, să accepte un contract de prelungire a implicării armatei în antrenamentul Hitlerjugend-ului. Schirach interpretează aceasta ca pe o transformare a Hitlerjugend-ului într-o armată auxiliară, o „armată tânără”. Îl refuză şi-l demite pe Rommel, pe care se părea că-l displăcea personal. Simultan, Rommel şi-a reobţinut postul de la Potsdam.
În 1938, Rommel, acum colonel, a fost numit comandant al Academiei de Război din Wiener Neustadt, (Academia Militară Thereziană). Aici a început scrierea Panzer greift an (Tancul în atac). Rommel a fost transferat după scurt timp, preluând comanda batalionului personal de protecţie a lui Adolf Hitler, (Führer-Begleitbataillon), desemnat să-l protejeze în trenul special (Führersonderzug) folosit în perioada vizitelor teritoriilor ocupate din Cehoslovacia şi Memel (regiunea Klaipeda). Aceasta este perioada în care îl întâlneşte şi se împrieteneşte cu Joseph Goebbels, ministrul Propagandei. Goebbels a devenit un admirator fervent al lui Rommel şi mai târziu i-a asigurat lui Rommel exploatarea mediatică, în urma succeselor militare dobândite de acesta în nordul Africii.
[modifică]Al Doilea Război Mondial

[modifică]Polonia 1939
Rommel a continuat să fie comandantul Führer-Begleitbataillon-ul în timpul campaniei împotriva Poloniei, adesea aproape de front în Führersonderzug, fiind remarcat de Hitler. După înfrîngerea Poloniei, Rommel s-a reîntors la Berlin pentru a organiza parada victoriei führerului, ceea ce va face din el un membru al anturajului lui Hitler. Pe parcursul campaniei poloneze Rommel a fost rugat să intervină în sprijinul unei rude a soţiei sale, un preot polonez care a fost arestat. A fost criticat [necesită citare] nu pentru că nu a făcut destule pentru acesta, ci pentru că a apelat la Gestapo pentru informaţii, pentru a fi, inevitabil, refuzat, primind răspuns că nu există informaţii despre acel om.
[modifică]Moartea lui Rommel

În urma eşuării atentatului antihitlerist din 20 iulie 1944, Hitler şi-a dat seama că s-ar fi iscat un scandal fără precedent dacă feldmareşalul, considerat a fi participat la complot, ar fi fost judecat şi condamnat de faimosul „Tribunal al Poporului”. Hitler a dispus ca lui Rommel să i se permită să-şi ia singur viaţa şi să nu fie acuzat de înaltă trădare. Generalii Burgdorf şi Maisel au fost trimişi de la Berlin să-i prezinte ultimatumul la 14 octombrie.
Rommel a cerut câteva minute de gândire. „Pot să iau maşina voastră şi să mă duc în linişte undeva?” - l-a întrebat pe Burgdorf. „Nu sunt sigur că pot să mânuiesc pistolul cum trebuie”. Burgdorf adusese otravă: „Acţionează în trei secunde”, i-a spus el. Fără să-şi trădeze emoţia, feldmareşalul şi-a luat apoi adio de la soţie şi fiu.
Scena finală a fost relatată mai târziu de şoferul maşinii, cu care au plecat cei trei ofiţeri. La câteva sute de metri de casă, şoferul şi Maisel au coborât din automobil. Peste cinci sau zece minute, Burgdorf i-a chemat înapoi. Rommel horcăia pe bancheta din spate, în agonie. După ce Rommel a murit, şoferul i-a aranjat, plin de respect, trupul într-o poziţie decentă şi i-a pus pe cap cascheta.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://www.monstersgame.ro/?ac=vid&vid=109048063
 
Adolf Hitler partea a doua-Winston Churcill-Generalul Rommel
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
InfoZone :: Cultura,Mistere si Antichitate :: Personalitati-
Mergi direct la: